Romania a avut primul combinat apicol din lume

Am reusit sa adun o serie de informatii din cateva reviste si ziare vechi si din Romania Libera, care m-au facut inca o data mandru ca sunt Roman. Din fericire radacinile noastre ca natiune sunt ale unor invingatori si deschizatori de drumuri in foarte multe domenii, apicultura nefacand exceptie.
Stiati ca Romania a fost cel mai mare exportator de miere de albine din Europa si pe locul cinci in lume ca producator? Ba mai mult, in Romania s-a infiintat primul combinat apicol din lume (in Baneasa), constituind un sistem privat de amploare intr-o tara sub regim comunist – un lucru extraordinar pentru acea perioada.

Cine a fost creierul din spatele sistemului?

Fondatorul acestui sistem si a apiculturii moderne in Romania este Viaceslav Harnaj, om de stiinta si profesor universitar roman, posesor a numeroase brevete si certificate de inventator.
Inainte de 1945, in Romania existau mai multe asociatii profesionale, acestea avand cu precadere un caracter zonal si rareori national. In 1957, profesorul Viaceslav Harnaj, impreuna cu cativa colaboratori apropiati – oameni cu apicultura in sange, a reusit sa infiinteze in Romania Asociatia Crescatorilor de Albine (ACA), asociatie care dupa cum probabil stiti, functioneaza si astazi.

De la hobby la industrie

In Romania Libera scria ca un ziarist strain voia sa scrie un articol despre “seful apicultorilor romani” si incerca sa-l iscodeasca Veceslav despre studiile sale indomeniu, la care acesta raspunde:

“Sunt profesor de Hidraulică la Institutul Român de Petrol, Gaze şi Geologie. Apicultura a fost şi va rămâne hobby-ul, pasiunea mea de neînvins”

dar totodata…

“Avem nevoie de un nou gen de industrie apicolă, pentru a ţine pasul cu inovaţiile tehnologice şi progresul ştiinţific”

De unde au provenit resursele?

Vceslav Harnaj, presedinte al ACA la acea vreme, a fost intrebat de catre un vizitator strain din ce resurse a reusit sa construiasca acest mastodont industrial, uimit de amploarea proiectului (Fabrica de produse apicole, institutul de cercetare si liceul de profil).

Vceslav Harnaj raspunde:

“statul nu a trebuit să-şi desfacă baierele pungii ca să construiască ce e aici. Totul s-a făcut cu banii apicultorilor din România, a zecilor de mii de oameni care fac parte din asociaţia noastră”

O surpriza la momentul respetiv sa constati ca proiectul nu se incadra deloc in “maretele realizari ale epocii de aur” si nu se construise nimic dupa “indicatiile pretioase ale mult iubitului…”
“Oraselul apicol” din Baneasa a fost construit cu banii si din valorificarea produselor apicole ale celor 60.000 de oameni care formau Asociatia Crescatorilor de Albine din acea vreme.
Dupa ’90 multe puncte industriale au fost distruse in Romania, dar sistemul conceput de Vceslav Harnaj a ramas.

Ioan Fetea, actualul presedinte ACA spune:

“Aş putea spune că 70% din tot ce a conceput Veceslav Harnaj este încă în patrimoniul asociaţiei noastre”

Si astazi puteti puteti vedea in apropierea aeroportului Baneasa, cladiri construite pe mai multe hectare, cladiri cu o arhitectura mai ciudata, care la exterior au aspect de fagure – toate acestea au fost construite de catre profesorul Vceslav Harnaj.

Organizarea Combinatului Apicol si rentabilitatea sistemului

Cel mai bun material legat de Combinatul Apicol de la Baneasa este cartea lui Virgil Tatomir intitulata “Oaspeţi în prisaca românească”.
Aici erau valorificate si prelucrate toate comorile stupului, fiecare in sectie proprie, astfel existand zeci de sectii cu peste 1000 de muncitori.
Institutul de cercetare al combinatului era si el foarte eficient, astfel punea la dispozitie tehnologii de prelucrare avansata si produse inovatatoare perecum faguri artificiali aromati, masini electronice pentru selectarea mierii de albine dupa culori, metode de imperechere artificiala a matcilor, genetica, material biologic – matci selectionate, medicamente si produse de igiena pentru uzul uman, etc.
Fiecare apicultor primea recomandari unde sa mearga in pastoral si astfel evitandu-se aglomeratia in anumite zone.
In ciuda marimii si complexitatii sistemului, acesta era si rentabil din punct de vedere economic, astfel reusind sa-si acopere toate cheltuielile de functionare si de cercetare si nu la limita, lucratorii si apicultorii aveau asigurate cele mai noi tehnologii precum si materiale necesare stupilor.
Statul avea si el de castigat de pe urma impozitelor platite de Asociatie, astfel fiind o situatie in care toata lumea castiga.
Tot profitul obtinut din vanzarea produselor (dupa achitarea tuturor cheltuielilor) erau reinvestite in organizatie si astfel finantarea chiar nu era o problema.

Popularitatea internationala nu se pupa cu regimul comunist

Popularitatea internationala a lui Viaceslav si a actiunilor sale nu a picat prea bine in fata comunismului mai ales in anii ’80, astfel s-au inventat tot felul de acuzatie care mai de care mai aberante impotriva lui.
Picatura care a umplut paharul a fost un proiect indraznet al lui Viaceslav numit “Casa apicultorului”. Este vorba despre un turn care ar fi urmat sa fie construit in apropierea actualei Casei Presei, ce urma sa functioneze ca un centru apicol international – finantarea venind din partea unor firme straine.
Regimul comunist voia pur si simplu sa-l desfiinteze pe Viaceslav Harnaj si sa-l elimine din viata publica.
Directorul stiintific al Institutului de Cercetari pentru Apicultura, Adrian Siceanu, zice:

“Mi-amintesc cum stătea la biroul său, trist, tras la faţă. Era total schimbat. Ţin foare bine minte, ca şi cum ar fi fost ieri, cuvintele lui şi vocea scăzută – nu mai pot, ăştia mi-au pus cizma în piept, m-au eliminat”.

Omul inalt si solid, plin altadata de viata si de idei, este invins de sistem, inima oprindu-i-se in ziua de 28 octombrie 1988, la 71 de ani.

La fereastra biroului sau din Combinatul Apicol era un stup in plina activitate de care se ingrijea si pe care il privea uneori minute in sir.
Spunea adesea elevilor sai:

“[…] ar trebui să privim cu atenţie stupul, să înţelegem cât de bine sunt organizate albinele. Ele nu au nevoie de indicaţia nimănui, ele ştiu tot ce trebuie să facă pentru stup. Te poţi regăsi pe tine însuţi dacă studiezi albinele”