Apicultura in economia nationala

Apicultura in economie
Apicultura joaca un rol interesant in economia nationala si exista un fenomen relativ ciudat in comparatie cu apicultura practicata inainte de anii ’90.
Fara apicultura nu avem agricultura, deci apicultura in economia nationala are un rol foarte important atat direct, prin produsele apicole, cat si indirect, prin polenizare.
In plus, apicultura creeaza locuri de munca si prin ramificatiile sale: in tamplarie, in industria farmaceutica si a cosmeticelor, in croitorie etc.
Spuneam mai sus ca exista un fenomen ciudat comparand apicultura din prezent si cea din perioada comunista, anume ca numarul familiilor de albine (inregistrate) s-a redus la jumatate fata de anii “de glorie”, dar cantitatea de produse apicole (in special miere) este relativ aceeasi.
In ’89 erau inregistrate in jur de un milion doua sute de mii de familii de albine, iar dupa anii ’90 numarul acestora a scazut sub sapte sute de mii. Scaderea se datoreaza mai multor factori: lipsa de interes, boli, nepricepere etc. Si totusi, la nivel de tara, productia de miere nu a scazut. De ce? Datorita tehnologizarii si a implicarii mai mari a apicultorilor (cand muncesti pentru tine, iti dai interesul mai mult).
Este bine ca romanii incep tot mai mult sa se orienteze catre produse naturale, implicit miere, ba mai mult, exportam cantitati foarte mari, ceea ce are un impact pozitiv asupa economiei nationale.
Daca produsele apicole romanesti sunt la cautare, atunci apicultorii sunt stimulati sa mareasca numarul de familii de albine, se se intruiasca mai mult (participand la cursuri apicole, evenimente, conferite etc.) si sa achizitioneze stupi si echipamente moderne, pe scurt sa se tehnologizeze mai mult – mai ales accesand fonduri nerambursabile.
Din pacate, exista si o fata urata a agriculturii, si anume chimizarile excesive si modificari genetice care duc la otraviri in masa ale albinelor si la aparitia de boli si daunatori noi.
Un exemplu concret este varroa. Incepand cu anul 2002, acesta a primit o noua denumire si anume “varooa destructor”, deoarece a suferit modificari genetice din cauza chimicalelor. Cine stie ce alti nenorociti de virusi si daunatori urmeaza sa mai apara.
Apoi fondurile europene au devenit un ajutor pentru unii si o corvoada pentru altii. Cum asa? E simplu. Se fura! In toata tara s-au raportat furturi de stupi. Unii asa numiti apicultori, desi nu-si merita numele, pentru a se incadra in numarul de familii in vederea accesarii de fonduri europene, aleg sa fure stupi de alti apicultori sau sa cumpere stupi furati la preturi foarte mici.

Va rog si va sfatuiesc sa nu faceti astfel de achizitii, oricat de avantajoase vi s-ar parea!

Apicultorii cinstiti trebuie sa se adapteze noilor probleme si noului ritm, sa fie mai atenti, mai instruiti, mai rabdatori si mai ingeniosi!
Apicultura este sprijinita de autoritati, dar sectorul apicol este lovit din multe parti, iar economia tarii poate avea de suferit neasteptat de mult daca apicultura pica.

Posteaza un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *