Furtisagul – ce, cum si de ce?

Furtisagul la albine – ce, cum si de ce?

furtisagul albina hoataDoamna Rodica Teodor din Piatra Neamt intreaba:

“Sunt debutant in ale apiculturii si as vrea sa stiu ce este furtisagul in apicultura, cine de la cine fura si de ce?”

Ce este furtisagul?

Furtisagul este activitatea albinelor prin care o familie (in general puternica) incearca sa cucereasca o alta familie (in general mai slaba) in vederea sustragerii resurselor. Pe scurt, este activitatea prin care albinele fura unele de la altele din cauza lipsei de cules in natura.
In general, hoatele ataca regina stupului pradat, astfel creand haos in colonia victima si va putea sa-si atinga tinta mai usor.
Furtisagul apare, in general, atunci cand nu prea se mai gaseste cules in natura – in lunile august cand stupii se intorc din pastoral sau in luna septembrie. Albinele cauta sa descopere orice sursa posibila de hrana si cauta sa patrunda pe urdinisul sau crapaturile din peretii stupilor slabi, fara o aparare suficienta.
Daca colonia atacata este puternica, atacul este respins usor, mai ales daca intervine si apicultorul.
In mare parte, atacatorii fac parte din categoria albinelor batrane si uzate care, daca se intorc la stup cu „guasa goala”, nu mai sunt lasate sa intre. De aceea, ele dau tarcoale stupilor si,cand gasesc o oportunitate, profita de ea.

Ce consecinte poate avea furtisagul?

albine moarte

Furtisagul poate sa sune ca ceva amuzant si pueril, dar consecintele lui pot fi foarte serioase si chiar devastatoare, mai ales atunci cand in stupina exista multe familii implicate (fie ca hot sau ca victima).
Odata declansat, un furtisag puternic poate duce pana la distrugerea stupinei (din fericire, cazurile sunt rare) – hoatele fiind atacate de alte colonii mai puternice si tot asa; este un cerc vicios si se poate crea un haos care sa duca la mortalitate foarte crescuta.

Cum prevenim furtisagul?

safety first

Incep prin a spune ca furtisagul apare in 99% din cazuri din neglijenta si neatentia apicultorului. Se poate declansa si prin simpla uitare a unei rame (incarcata mai mult sau mai putin cu miere) in afara unui stup (in perioada mentionata mai sus).
Masuri de prevenire a furtisagului:

  • Sa incercam, pe cat posibil, ca in perioada august-septembrie sa avem in stupina familii puternice, capabile sa respinga un atac, iar familiile mai amarate sa fie unite din timp.
  • Cutiile stupilor sa fie de calitate, reparate si puse la punct, fara crapaturi sau alte defecte prin care sa poata circula albinele.
  • In perioadele fara cules trebuie micsorate urdinisurile.
  • Controlul in stupi in perioadele lipsite de cules sa se faca dimineata sau seara, cand zborul albinelor este mai putin intens.
  • Controlul in stupi toamna tarziu sau primăvara devreme trebuie evitat sau facut in graba, in cazurile in care situatia o cere neaparat.
  • In perioadele cu un cules slab sau fara cules, nu trebuie uitate rame cu miere in afara stupilor si nici lasate “la lins” recipiente in care a fost miere.
  • Apicultorul trebuie sa urmareasca zborurile si comportamentul albinelor si sa actioneze imediat la primul semn de furtisag.
Care sunt semnele furtisagului?

albine luptandu-se pentru miere

Am vorbit despre cum prevenim un furtisag, dar, pentru a interveni la timp in cazul unui furtisag in desfasurare, trebuie sa stim cum sa-l identificam:

  • In stupina se va observa o activitate nenaturala la anumiti stupi cam pe tot parcursul zilei, in timp ce la restul stupilor este liniste.
  • Agitatie ca in timpul culesului, cu toate ca in natura mai este foarte putin de cules sau deloc.
  • Aglomeratie si lupte in fata urdinisului si pe scandura de zbor.
  • Albine moarte pe scandura de zbor si in fata stupului atacat.
  • Albine care ies cu un zbor repezit din stup (fara oprirea scurta si caracteristica pe scandura de zbor); hoatele tind sa iasa pe partea de sus a urdinisului pentru a evita sa fie atacate.

Hoatele pot proveni si dintr-o stupina vecina, nu neaparat din stupina proprie.

Cum actionam in cazul stupilor sub asediu?
stup sub asediu

sursa foto: nationalgeographic.com

Vestea buna este ca, printr-o interventie prompta a apicultorului, un furtisag, fie el si de proportii, poate fi oprit printr-o serie de masuri:

  • In primul rand, urdinisul stupilor atacati trebuie redus foarte mult (atat cat sa poata intra o albina).
  • De asemenea, pe scandura de zbor se poate pune o mana de iarba sau fan care sa impiedice intrarea directa a albinelor hoate pe urdinis.
  • Daca aveti la indemana o teava de pexal cu un diamentru de 1-2 cm, introduceti teava in gaura ramasa (dupa micsorarea urdinisului); astfel hoatele sunt dezorientate si cele care intra, totusi, pe teava nu vor mai putea iesi.
  • Scandura de zbor, peretele din fata al stupului, imbinarea intre corpurile stupilor dupa etansarea lor se stropesc cu apa sau se ung cu petrol, amestec de motorina cu gaz, creolina, solutie de acid fenic sau o alta substanta al carei miros neplacut si puternic indeparteaza albinele si acopera mirosul de miere.
  • Spatiul inconjurator al stupilor atacati, poate fi afumat puternic, astfel descurajand atacatorii sa se mai apropie.
  • Stupii atacati pot fi acoperiti cu un material textil de culoare deschisa, de preferinta alba (panza, cearsaf, etc.), in vederea dezorientarii atacatorilor.

In cazul in care, in ciuda tuturor masurilor luate, furtisagul continua, familia atacata de albinele hoate se izoleaza 2-3 zile intr-un loc racoros sau se evacueaza de pe vatra stupinei. In locul stupului ridicat de pe vatra se aseaza un stup gol, in care se poate introduce un recipient (lighean mic, galeata, etc) in care sa puneti carpe imbibate in substante urat mirositoare (petrol, amestec de motorina cu gaz, creolina, solutie de acid fenic etc).
In cazul existentei furtisagului generalizat intr-o perioada lipsita de cules, genial ar fi ca intreaga stupina sa se transporte intr-o zona unde exista cules de nectar.

Am gasit o pagina dintr-o carte/revista veche cu o metoda interesanta de combatere a furtisagului. Este vorba despre montarea unei gratii la urdinisul familiei atacate si a celor invecinate.
Gasiti mai jos o imagine cu gratia in cauza:
gratie anti furtisag
Autorul spune asa:

“Gratia este confectionata din doua sferturi (sectoare de 90 de grade) de cerc din scandura de 10 mm, cu raza de 50 de mm, unite pe partea lor arcuite cu sipculite de lemn de 100 mm X 8 mm X 6 mm, batute in tinte mici dispuse in distanta de 6 mm. Gratia se fixeaza la urdinis cu ajutorul unui cui. […] De asemenea, sipculitele pot fi si rotunde, nu numai cu muchii.”

Mai departe autorul, care se confrunta de doua zile cu trei stupi atacati explica reactia hoatelor la intalnirea cu gratia prezentata mai sus:

“In aceeasi noapte am montat trei gratii la urdinisele celor trei familii atacate.
A doua zi dimineata, in jurul orei sase, au inceput sa apara albinele hoate la cele trei familii atacate in ziua precedenta. Dar am constatat ca au o comportare foarte curioasa: zburau cu bazaitul lor caracteristic in jurul gratiei.
Cateva au avut curajul sa se aseze pe gratie, cu foarte multa prudenta, cele mai multe ridiandu-se speriate in zbor.
Cele cateva, care au avut totusi curajul sa intre prin gratie, dupa cateva clipe ieseau foarte repede de acolo. In schimb albinele familiei atacate au ocupat din ce in ce mai mult gratia, astfel ca in jurul orei opt, albinele hoate nu se mai puteau aseza pe gratie. […] In jurul orei 15, spre marea mea surprindere in stupina totul intrase in normal. Nici urma de albine hoate. Pentru orice eventualitate am mai lasat gratia 3 zile la urdinise. Totul a fost in continuare normal. De atunci aceste gratii le-am folosit in cateva randuri in stupina mea. Nu lipsesc nici din bagajul dus la pastoral. Le-au folosit si cu necunoscutii mei si mi-au relatat aceleasi rezultate.”

In continuare, apicultorul nostru spune ca gratia nu a avut rezultate la familiile orfane, ci numai dupa ce le dadea matca (neintelegand fenomenul si neavand o explicatie logica pentru asta).

Click pe Metoda combatere furtisag pentru a vedea articolul cu intreaga patanie a apicultorului nostru.

Mi se pare o inventie geniala, care scuteste apicultorul de multe batai de cap. Gratia ar trebui sa se gaseasca de cumparat in magazinele de profil – “Gratie Antifurtisag” – si nu trebuie sa lipseasca din inventarul apicol al oricarui apicultor.

Personal, nu am folosit dar, sincer safiu, nici nu am avut experiente cu furtisaguri severe, problemele de genul rezolvandu-le doar cu o simpla reducere de urdinis.

Este mai usor sa previi decat sa combati! De aceea sfatuiesc apicultorii sa fie atenti si sa aiba grija cum manipuleaza fagurii cu miere si siropul pentru hranirile de completare sau stimulare pentru a evita aceasta neplacere a furtisagului.
Cred ca orice apicultor s-a lovit sau se va lovi de furtisag, dar, cu putina atentie, acesta poate fi evitat. Daca nu suntem atenti si informati, furtisagul poate fi cu adevarat un cosmar al apicultorului.

2 Comentarii

Leave a Reply to dragan bujor Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *